paște

See also: paste, Paste, pasté, and Paște

Romanian

Etymology

Inherited from Latin pascere, present active infinitive of pascō, from Proto-Italic *pāskō, from Proto-Indo-European *peh₂- (“to protect”). Compare Aromanian pascu.

Pronunciation
  • Audio(file)

Verb

a paște (third-person singular present paște, past participle păscut) 3rd conj.

  1. to graze, feed, browse
  2. to pasture

Conjugation
    conjugation of paște (third conjugation, past participle in -ut)
infinitive a paște
gerund păscând
past participle păscut
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present pasc paști paște paștem pașteți pasc
imperfect pășteam pășteai păștea pășteam pășteați pășteau
simple perfect păscui păscuși păscu păscurăm păscurăți păscură
pluperfect păscusem păscuseși păscuse păscuserăm păscuserăți păscuseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să pasc să paști să pască să paștem să pașteți să pască
imperative — tu — — voi —
affirmative paște pașteți
negative nu paște nu pașteți

Derived terms

References
  • Paliga, Sorin (2024) An Etymological Dictionary of the Romanian Language, New York: Peter Lang, →ISBN, page 400
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.