năvăli

See also: navali

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic навалꙗти (navaljati), from на- (na-, “upon”) +‎ валꙗти (valjati, “to roll”). Compare Aromanian nãvãlescu, nãvãliri.

Verb

a năvăli (third-person singular present năvălește, past participle năvălit) 4th conj.

  1. to attack, invade, rush at, assault, pounce upon, overwhelm, overflow

Conjugation
    conjugation of năvăli (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a năvăli
gerund năvălind
past participle năvălit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present năvălesc năvălești năvălește năvălim năvăliți năvălesc
imperfect năvăleam năvăleai năvălea năvăleam năvăleați năvăleau
simple perfect năvălii năvăliși năvăli năvălirăm năvălirăți năvăliră
pluperfect năvălisem năvăliseși năvălise năvăliserăm năvăliserăți năvăliseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să năvălesc să năvălești să năvălească să năvălim să năvăliți să năvălească
imperative — tu — — voi —
affirmative năvălește năvăliți
negative nu năvăli nu năvăliți

Synonyms

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.